Andreose Alvise, Renzi Lorenzo, 2013, «Geography and Distribution of the Romance Languages», in Cambridge History of the Romance Languages, Volume II. Contexts, dir. by Adam Ledgeway, Maiden Martin, Smith John Charles, Cambridge, Cambridge University Press, 283-334.
Angelopoulos Athanasios, 1979, «Population Distribution of Greece Today according to Language National Consciousness and Religion», Balkan Studies, 20, 123-132.
Atanasov Petar, 1984, Meglenoromâna, in Rusu 1984, 476-550.
Atanasov Petar, 2002a, Meglenoromâna astăzi, București, Editura Academiei Române.
Atanasov Petar, 2002b, «Meglenorumänisch», in Wieser Enzyklopädie des Europäischen Ostens, Band 10 : Lexikon der Sprachen des Europäischen Ostens, herausgegeben von Miloš Okuka unter Mitwirkung von Gerald Krenn, Klagenfurt, Wieser.
Banfi Emanuele, 1991, Storia linguistica del Sud-Est europeo. Crisi della Romania orientale tra alto e basso medioevo, Milano, Angeli.
Banfi Emanuele, 1996, «Minoranze linguistiche in Grecia : problemi storico- e sociolinguistici», in Vallini 1996, 89-115.
Berciu-Drăghicescu Adina (coord.), 2012, Aromâni, meglenoromâni, istroromâni : aspecte identitare și culturale, București, Editura Universității din București.
BNSRM 2004 = Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, Recensămîntul 2004, i. Populația după naționalitățile de bază, limba maternă și limba în care vorbește de obicei,
<http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamintul_populatiei/vol_1/8_Nation_Limba_vorbita__materna_ro.xls > (consultato il 20/08/16).
BNSRM 2015 = Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, Notă informativă privind rezultatele preliminare ale Recensămîntului populației și locuințelor din Republica Moldova în anul 2014, http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamint_pop_2014/Nota_informativa_Preliminare_Recensamint_2014.pdf.
Budiș Monica, 2001, Comunitatea românească de pe Valea Timocului bulgăresc, București, Editura Militară.
Capidan Thedor, 1925, Meglenoromânii : istoria și graiul lor, București, Cultura națională.
Capidan Thedor, 1932, Aromânii. Dialectul aromân : studiu linguistic, București, Imprimeria Națională.
Capidan Thedor, 1942, Macedoromânii. Etnografie, istorie, limbă, București, Fundanția Regală pentru literatură și Artă.
Carageani Gheorghe, «Una comunità regionale (marginale) nel sud-est europeo: gli aromeni (macedoromeni)», in Vallini 1996, 117-37.
Caragiu Marioțeanu Matilda, 1975, Compendiu de dialectologie română, București, Editura științifică și enciclopedică.
Caretti Paolo, Cardone Andrea (a cura di), 2014, Lingue e diritti. II: Lingua come fattore di integrazione politica e sociale. Minoranze storiche e nuove minoranze (Firenze, 15 novembre 2013), Firenze, Accademia della Crusca (La Piazza delle lingue, 5).
Carli Augusto, 2004, «Plurilinguismo e lingue minoritarie nella politica linguistica europea», Revue française de linguistique appliquée, IX/2 (= Plurilinguisme et politique européenne), 59-79.
Cisilino William, 2009, Lingue in bilico. Buone pratiche nella tutela delle minoranze linguistiche in Europa, Roma, Carocci.
Clogg Richard, 2002a, «Introduction», in Clogg 2002b, IX-XIX.
Clogg Richard (ed. by), 2002b, Minorities in Greece : Aspects of a Plural Society, London, Hurst & co.
Coman, Virgil, 2012, Scurtă privire asupra Meglenoromânilor până la sfârșitul secolului al XX‑lea, in Berciu-Drăghicescu 2012, 109-309.
Condorelli, Luigi, Russo, Deborah, 2014, La tutela delle lingue minoritarie nel diritto internazionale, in Caretti, Cardone 2014, 5-34
Corsale Andrea, 2016, Geografia delle minoranze tra Baltico e Mar Nero, Milano, Franco Angeli (Nuove Geografie. Strumenti di lavoro).
Dahmen Wolfgang, 1982, «Selbstbezeichnung und Fremdbenennung der Aromunen», Balkan Archiv, 7, 205-214
Dahmen Wolfgang, 1989, «Rumänisch : Areallinguistik III. Meglenorumänisch», in LRL, III, 423-435
Dahmen Wolfgang, 2005, «Die Aromunen heute – eine Volksgruppe in der Identitätskrise?», Südosteuropa Mitteilungen, 2, 66-77.
Dahmen Wolfgang, Kramer Johannes, 1985-1994, Aromunischer Sprachatlas-Atlasul lingvistic aromân (ALiA), Bd. 1, Hamburg, Buske, 1985 ; Bd. 2 : Veitshöchheim, Lehmann, 1994.
Demirtaș-Coșkun Birgül, 2001, The Vlachs : A Forgotten Minority in the Balkans, London, Portland.
Densusianu Ovid, Histoire de la langue roumaine, ediție critică ʂi note de V. Rusu, prefață de B. Cazacu, București, Grai și suflet-Cultura națională, 1997 (ed. or. in due volumi, 1929, 1938).
Dimitras Panayote Elie, 1992, «Minorités linguistiques en Grèce», in Les minorités en Europe : droits linguistiques et droits de l'homme, sous la direction de Henri Giordan, Paris, Kimé.
Ebert Klaus, 2012, «Der multikulturelle Balkan als Prüfstein für die Friedenssicherung in Europa», Europäisches Journal für Minderheitenfragen, 5/3, 168-180.
Ebert Klaus, 2013, «The Balkan Romanian populations and the issue of identity in the multi-ethnic Balkans», Europäisches Journal für Minderheitenfragen, 6/1, 25-44.
Exarchos Giorges [ Έξαρχoς Γιώργης], 2001a, Oι Eλληvóβλαχoι (Aρμάvoι), Tóμoς A, Aθήvα, Εκδόσεις Καστανιώτη.
Exarchos Giorges [ Έξαρχoς, Γιώργης], 2001b, Oι Eλληvóβλαχoι (Aρμάvoι), Tóμoς B, Aθήvα, Εκδόσεις Καστανιώτη.
FAOSTAT = Food and Agriculture Organization of the United Nations Statistics division, Population. Annual population, <http://faostat3.fao.org/download/O/OA/E> (consultato il 26/08/16).
Feraci Ornella, 2014, «La tutela delle lingue minoritarie nel diritto dell'Unione europea», in Caretti, Cardone 2014, 35-68.
Fernández Rei Francisco, 2007, «Plurilingüismo y contacto de lenguas en la Romania Europea», in Gargallo Gil, Reína Bastardas 2007, 477-516.
Fernández Rei Francisco, Santamarina Fernández Antón, 1999, Estudios de sociolingüística románica: linguas e variedades minorizadas, [Santiago de Compostela], Universidade de Santiago de Compostela.
Ferro Teresa, 1992, Latino e lingue balcaniche nella formazione del romeno, Catania, CUECM.
Filipi Goran, 2003, «Câteva observații asupra istroromână actuale», in Tabula, Journal of the Faculty of Letters in Pula, 6, 83-94.
Filipi Goran, Buršić Giudici, Barbara, 1998, Atlante Linguistico Istrioto, ed. Societas Studiorum Mediterraneum, Pola.
Frățilă Vasile, 2012, «Dialectul Istroromân. Privire generală», in Berciu-Drăghicescu 2012, 633-694.
Friedman Victor A., 2001, «The Vlah Minority in Macedonia : Language, Identity, Dialectology, and Standardization», in Selected Papers in Slavic, Balkan, and Balkan Studies, ed. by Juhani Nuoluoto, Martii Leiwo, Jussi Halla-aho, Helsinki, University of Helsinki («Slavica Helsingiensa», 21), 26-50.
FRNMA 2001 = «First Report on National Minorities in Albania», submitted by the Republic of Albania, under Article 25, paragraph 1, of the Council of Europe’s Framework Convention for the Protection of National Minorities, to the Advisory Committee, ACFC/SR (2001).
Gargallo Gil José Enríque, Reína Bastardas María (coords.), 2007, Manual de lingüística románica, Barcelona, Ariel.
Gerov Boris, 1948-1953, «La romanisation entre le Danube et les Balkans d’Auguste à Adrien», in Godišnik na Sofijskija Universitet (Annuaire de l’Université de Sofia. Faculté de Lettres), 45, 1948-1949, 4-92 ; 47, 1950-1952, 17-122 ; 48, 1952-1953, 307-415.
Gerov Boris, 1980, «Die lateinisch-griechische Sprachgrenze auf der Balkanhalbinsel», in Die Sprachen im römischen Reich der Kaiserzeit, Kolloquium vom 8. bis 10. April 1974, hrsg. von Günter Neumann, Jürgen Untermann, Köln, Rheinland, 147-66.
GHM (Greek Helsinki Monitor), 1995, «The Vlachs» [Report], Greek Monitor of Human & Minority Rights, vol. 1 No. 3 December 1995 (May-June 1994) (consultabile al sito, http://www.greekhelsinki.gr/english/reports/vlachs.html).
Grothusen Klaus-Detlev (hrsgg. von), 1980, Südosteuropa-Handbuch, III. Griechenland, Göttingen, Vandenhoeck & Ruprecht.
Grothusen Klaus-Detlev (hrsgg. von), 1993, Südosteuropa-Handbuch, VII. Albanien, Göttingen, Vandenhoeck & Ruprecht.
HCSO 2004 = Hungarian Central Statistical Office, Populaton Census 2011. National data. Nationality, mother tongue. 1.1.6.1. Population by mother tongue, nationality and sex
<http://www.ksh.hu/nepszamlalas/docs/tables/regional/00/00_1_1_6_1_en.xls> (cons. il 20/08/08).
Heller Wilfried, Jordan Peter, Kahl Thede, Sallanz Josef (Hrsgg.), 2006, Ethnizität in der Transformation. Zur Situation nationaler Minderheiten in Rumänien, Wien-Berlin, Lit Verlag (Wiener Osteuropa-Studien 21).
Hill Peter, 1990, «Mehrsprachkigkeit in Südosteuropa», Zeitschrift fùr Balkanologie, 26, 123-141.
Hitchins Keith, 1994, Rumania 1866-1947, Oxford Clarendon Press.
Hitchins Keith, 1996, The Romanians, 1774-1866, Oxford Clarendon Press.
Hitchins Keith, 2014, A Concise History of Romania, Cambridge, Cambridge University Press (trad. it. Romania storia e cultura, postfazione di Alberto Basciani, Trieste, Beit, 2015).
INS 2011a = INS - Institutul Național de Statistică, Recensământul populației și al locuințelor 2011, Volumul I : Populația stabilă (rezidentă) – structura demografică, 1. Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 și 2011 – județe și categorii de localități
<http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2015/05/vol1_t1.xls> (consultato il 20/08/08).
INS 2011b = INS - Institutul Național de Statistică, Recensământul populației și al locuințelor 2011, Volumul II : Populația stabilă (rezidentă) – Structura etnică și confesională, 6. Populația după limba maternă – macroregiuni, regiuni de dezvoltare, județe și categorii de localități
<http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2015/05/vol2_t6.xls> (consultato il 20/08/08).
INSTAT 2011a = Republika e Shqipërisë, Instituti i Statistikave, Census 2011, Census Data, Resident population by ethnic and cultural affiliation, <http://www.instat.gov.al/media/180932/1.1.13.xls>, Resident population by mother tongue < http://www.instat.gov.al/media/180938/1.1.15.xls>.
INSTAT 2011b = Republika e Shqipërisë, Instituti i Statistikave, Census 2011, Census 2011 – Prefectures, Resident population by ethnic and cultural affiliation, < http://www.instat.gov.al/media/196041/tab_1.1.12.xls>.
Ionescu Christian, 1999, «O romanés. Aspectos de historia externa con especial atención á súa situación fóra das fronteiras de Romanía», in Fernández Rei, Santamarina Fernández 1999, 445-501.
ISTAT 2015 = Istat - Istituto Nazionale di Statistica, Demografia in cifre. Cittadini Stranieri. Popolazione residente e bilancio demografico al 31 dicembre 2015 Italia, <http://demo.istat.it/str2015/index.html> (consultato il 26/08/16).
Ivănescu Gheorghe, 2000, Istoria limbii române, Ingrijirea editiei, indice de autori și indice de cuvinte : M. Paraschiv, Iași, Junimea (1a ed. 1980).
Jireček Constantin, 1893, rec. a Weigand 1892, Anchiv für slavische Philologie, 15, 91-102.
Jireček Constantin, 1901, Die Romanen in den Städten Dalmatiens während des Mittelalters, Bd. 1., Wien, Denkschriften der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften in Wien (phil.-hist. Klasse).
Jireček, Konstantin, 1911, Geschichte der Serben, Bd. 1., Gotha, Friedrich-Andreas Perthes, 1911.
Kahl Thede, 1999, Ethnizität und räumliche Verbreitung der Aromunen in Südosteuropa, Münster, Institut für Geographie der Westfälischen Wilhelms-Universität Münster.
Kahl Thede, 2002, «The Ethnicity of Aromanians after 1990 : the Identity of a Minority that Behaves like a Majority», Ethnologia Balkanica, 145-169.
Kahl Thede, 2003a, «Aromanians in Greece : Minority or Vlach-Speaking Greeks?», Jahrbücher für Geschichte und Kultur Südosteuropas, 5, 205-219.
Kahl Thede, 2003b, «Minorities in Greece – historical issues and new perspectives», Jahrbücher für Geschichte und Kultur Südosteuropas, 5, 205-219.
Kahl Thede, 2006a, Istoria aromânilor, București, Tritonic.
Kahl Thede, 2006b, «Minderheiten in der Republik Makedonien. Eine Chance für die Multi-kulturalität», in Die Albaner in der Republik Makedonien. Fakten, Analysen, Meinungen zur interethnischen Koexistenz, Wien-Berlin, LIT Verlag (Wiener Osteuropa-Studien 23), 143-166.
Kahl Thede, 2006c, « The islamisation of the Meglen Vlachs (Megleno-Romanians) : The village of Nânti (Nótia) and the “Nântinets” in present-day Turkey », Nationalities Papers, 34/1, pp. 71-90 (versione inglese di « Zur Islamisierung der meglenitischen Vlachen (Meglenorumänen) Das Dorf Nânti (Nótia) und die „Nântinets” in der heutingen Türkei », Zeitschrift für Balkanologie, 38, 2002, 31-56).
Kahl Thede, 2007, Hirten in Kontakt. Sprach- und Kulturwandel ehemaliger Wanderhirten (Albanisch, Aromunisch, Griechisch), Wien-Berlin, LIT Verlag (Balkanologie / Balkanologie, 2).
Kahl Thede, 2014, «Păstrarea limbii, pierderea identității : meglenoromânii», Memoria ethnologica, a. XIV, nr. 52-53 (iulie - decembrie), 38-47.
Karyolemou Marilena, 1992, «Introduction», Plurilinguismes, 4 (= Sociolinguistique du grec et de la Grèce), I-XX.
Koukoudis Asterios I. [Κουκούδης, Αστέριος Ι.], 2000-2001, Μελέτες για τους Βλάχους (1. Η Θεσσαλονίκη και οι Βλάχοι ; 2. Οι μητροπόλεις και η διασπορά των Βλάχων ; 3. Οι Ολύμπιοι Βλάχοι και τα Βλαχομογλενά ; 4. Οι Βεργιάνοι Βλάχοι και οι Αρβανιτόβλαχοι της Κεντρικής Μακεδονίας), Θεσσαλονίκη, Ζήτρος.
Koukoudis Asterios I. [Κουκούδης, Αστέριος Ι.], 2003, The Vlachs : Metropolis and Diaspora, Thessaloniki, Zitros (Studies on the Vlachs, 2).
Kovačec August, 1971, Descrierea istroromânei actuale, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România.
Kovačec August, 1984, «Istroromâna», in Rusu 1984, 550-91.
Kramer Johannes, 1989, «Rumänisch : Areallinguistik II. Aromunisch», in LRL, III, 423-435.
Labrie Normand, 1993, La construction linguistique de la Communauté Européenne, Paris, Champion.
Lozovanu Dorin, 2012a, «Aromânii din Albania : aspecte etnodemografice și identitare», in Berciu-Drăghicescu 2012, 97-108.
Lozovanu Dorin, 2012b, «Meglenoromânii – aspecte istorice, geografice, etnoidentitare și etnodemografice», in Berciu-Drăghicescu 2012, 310-43.
LRL = Lexikon der Romanistischen Linguistik, hrsg. von Günter Holtus, Michael Metzeltin, Christian Schmitt, 8 voll., Tübingen, Niemeyer, 1988-2005.
Miclăuș Lucian, 2012, « Evoluția spirituală a românilor sud-dunăreni – repere istorice », in Berciu-Drăghicescu 2012, 35-69.
Mihăescu Haralambie, 1978, La langue latine dans le sud-est de l'Europe, București-Paris, Editura Academiei-Les belles lettres (versione rivista e aumentata dell’ed. romena del 1960)
Mihăescu Haralambie, 1993, La romanité dans le sud-est de l’Europe, București, Editura Academiei române.
Nestorescu Virgil, 1996, Românii timoceni din Bulgaria, București, Editura Fundației Culturale Române.
Niculescu, Alexandru, 1978, Individualitatea limbii române între limabile romanice 2. Contribuții socioculturale, București, Editura științifică și enciclopedică.
Niculescu Alexandru, 1992, «Le daco-roumain. Romania antiqua, Romania nova et la continuité mobile. Une synthèse», in Actes du XVIIIe Congrès International de Linguistique et Philologie Romanes (Université de Trèves, 1986), tome I : Romania submersa, section I : Romania nova, Tübingen, Niemeyer, 86-104.
Niculescu Alexandru, 1999, Individualitatea limbii române între limbile romanice 3. Noi Contribuții, Cluj, Clusium
Niculescu Alexandru, 2003, Individualitatea limbii române între limbile romanice, Elemente de istorie culturale, Cluj, Clusium.
Niculescu Alexandru, 2007, L’altra romanità. Storia linguistica del romeno tra Oriente e Occidente, Verona, Fiorini.
Niessen James P., 2000, «Vlachs», in Encyclopedia of Eastern Europe : From the Congress of Vienna to the Fall of Communism, ed. by Richard Frucht, New York, Garland (Garland Library of Social Science, vol. 751), 832.
NSIRB 2011 = Република България. Национален Статистически Институт [Repubblica di Bulgaria. Istituto nazionale di statistica] Република България Национален Статистически Институт, Преброяване на населението и жилищния фонд в Република България 2011 [Censimento della popolazione e delle abitazioni nella Repubblica di Bulgaria nel 2011], Население по етническа група и майчин език [Popolazione per etnia e lingua madre] <http://censusresults.nsi.bg/Census/Reports/2/2/R9.aspx> (consultato il 20/08/16).
ONU DESA 2015 = Department of Economic and Social Affairs, Population Division, World Population Prospects. The 2015 Revision. Key Findings and Advance Tables, United Nations, New York, ESA/P/WP.241 <https://esa.un.org/unpd/wpp/Publications/Files/Key_Findings_WPP_2015.pdf>.
Orbanić Srđa, 1995, «Status attuale delle comunità istro-romene», Annales (Koper), 6, 57-64.
Orioles Vincenzo, 2008, «Il plurilinguismo come valore europeo», in Atti della Giornata di Studio sulle «Politiche linguistiche dell'Unione Europea» (Messina, 1 dicembre 2006), a cura di Laura Abbate, Alessandria, Edizioni dell'Orso, 9-22.
Papathanasiou Yannis [Παπαθανασίου, Γιάννης], 1991, Η Ιστορία των Βλάχων, Θεσσαλονίκη, Μπαρμπουνάκης.
Peyfuss Max Demeter, 1974, Die aromunische Frage : Ihre Entwicklung von den Ursprüngen bis zum Frieden von Bukarest (1913) und die Haltung Österreich-Ungarns, Wien-Köln-Graz, Böhlau.
Peyfuss Max Demeter, 1989, «Les Aroumains à l’ère des nationalismes balkaniques», in Les Aroumains, Paris, Publications Langues (Cahiers du Centre d’étude des civilisations d’Europe centrale et du Sud-Est, 8), 131-152.
Peyfuss Max Demeter, 2016a, «Aromunen», in Sundhaussen, Clewing 2016, 83-86.
Peyfuss Max Demeter, 2016b, «Istrorumänen», in Sundhaussen, Clewing 2016, 429.
Philippide Alexandru, 1925, Originea românilor, I, Iași, Tip. Viața românească.
Piergigli Valeria, 2001, Lingue minoritarie e identità culturali, Milano, Giuffrè.
Pruteanu-Isăcescu Iulian, Ghenghea Mircea-Cristian (volum editat de), 2007, Românii din afara granițelor țării. Coordonate istorice și naționale în cadrul european. Simpozion Internațional (Iași-Cahul-Chișinău, 1-4 noiembrie 2007), prefață de Iulian Pruteanu-Isăcescu, postfață de Gheorghe Zbuchea, Iași, Casa Editorială Demiurg;
Pruteanu-Isăcescu Iulian, Ioniță Irina (volum coordonat de), 2008, Românii din afara granițelor țării. 90 de ani de la întregirea Regatului României, prefață de Iulian Pruteanu-Isăcescu, cu un Preambul de Academician Mihai Cimpoi, Iași, Casa Editorială Demiurg.
Pușcariu Sextil, 1926, Studii istroromâne, în colaborare cu Matteo Bartoli, Alois Belulovici, Arthur Byhan, II : Introducere, gramatica, caracterizarea dialectului istroromân, București, Cultura Națională.
Rosetti Alexandru, Cazacu Boris, Onu Liviu, 1971, Istoria limbii române literare, Ediția a doua, revăzută și adaugită, București, Minerva.
Rösler, Robert 1871, Romänische Studien. Untersuchungen zur älteren Geschichte Rumäniens, Leipzig, Duncker & Humblot.
Rusu, Valeriu (coord.), 1984, Tratat de dialectologie românească, Craiova, Scrisul Românesc.
Salvador Caja, Gregorio, 1983, « Sobre la deslealtad lingüística », LEA : Lingüística española actual, 5/2, 173-178.
Saramandu, Nicolae, 1984, «Aromâna», in Rusu 1984, 423-476.
Saramandu, Nicolae, 1988, «Harta graiurilor aromâne și meglenoromane din Peninsula Balcanică», Studii și cercetări lingvistice, XXXIX, 225-245.
Schukalla Karl-Josef, 1993, «Nationale Minderheiten in Albanien und Albaner im Ausland», in Grothusen 1993, 505-528.
Schwandner-Sievers Stephanie, 1999, The Albanian Aromanians´ Awakening : Identity Politics and Conflicts in Post-Communist Albania, European Centre for Minority Issues (ECMI), Flensburg (ECMI Working Paper, 3).
Skok Petar, 1931, «Byzance comme centre d'irradiation pour les mots latins des langues balkaniques», Byzantion, 6, 371-378.
Skok Petar, 1934, «Zum Balkanlatien IV», Zeitschrift für romanische Philologie, 54, 175-215.
SORS 2011 = Република Србија. Републички завод за статистику, Statistical Office of the Republic of Serbia, Попис становништва, домаћинстава и станова 2011. у Републици Србији / 2011 Census of Population, Households and Dwellings in the Republic of Serbia, Становништво / Population, Вероисповест, матерњи језик и национална припадност. Подаци по општинама и градовима / Religion, mother tongue and ethnicity. Data by municipalities and cities, Београд/Belgrade, <www.popis2011.stat.rs>.
SSCU 2001 = State Statistics Committee of Ukraine, All-Ukrainian Population Census, National composition of population, 19A050501_02. Distribution of the population of Ukraine`s regions by native language (0,1), <http://database.ukrcensus.gov.ua/MULT/Dialog/varval.asp?ma=19A050501_02&ti=19A050501_02.%20Distribution%20of%20the%20population%20of%20Ukraine`s%20regions%20by%20native%20language%20(0,1)&path=../Database/Census/05/01/&lang=2&multilang=en> (consultato il 22/08/16).
SSORM 2004 = Republic of Macedonia - State Statistical Office, Census of Population, Households and Dwellings in the Republic of Macedonia, 2002, Book X : Total population, households and dwellings - final data by settlements - Total Population, Households, Skopje, The State Statistical Office (<http ://www.stat.gov.mk/PrikaziPublikacija_en.aspx?id=54&rbr=222>)
SSORM 2005 = Republic of Macedonia - State Statistical Office, Census of Population, Households and Dwellings in the Republic of Macedonia, 2002. – Book XIII, Total Population, Households and Dwellings According to the Territorial Organization of The Republic of Macedonia, 2004, Skopje, The State Statistical Office (<http://www.stat.gov.mk/PrikaziPoslednaPublikacija_en.aspx?id=54>)
Stolfo Marco, 2005, Lingue minoritarie e unità europea. La Carta di Strasburgo del 1981, prefazione di Gaetano Arfè, presentazione di Tullio De Mauro, Milano, F. Angeli.
Sundhaussen Holm, Clewing Konrad (Hrsgg.), 2016, Lexikon zur Geschichte Südosteuropas, 2. erweiterte und aktualisierte Auflage, Wien, Böhlau Verlag.
Tamminen Tanja, 2004, «The Vlachs in the Republic of Macedonia. A Success Story or a Minority on Road to Extinciton? », in The Forgotten Minorities of Eastern Europe : The History and Today of Selected Ethnic Groups in Five Countries, ed. by Arno Tanner, Helsinki, East-West Books, 201-240.
Țîrcomnicu Emil, 2004, Meglenoromânii. Destin istoric si cultural, Ed. Etnologică, 2004.
Țîrcomnicu Emil, 2010a, «Cercetări etnografice la românii dintre Vidin, Dunăre și Timoc», Revista Română de Sociologie, serie nouă, anul XXI, nr. 3–4, 220-233.
Țîrcomnicu Emil, 2010b, «Românii din nordul Bulgariei – considerente istorice, sociologice și etnografice», Philologica Jassyensia, VI, Nr. 2 (12), 255-265.
Toso Fiorenzo, 2006, Lingue d’Europa. La pluralità linguisitica dei Paesi europei fra passato e presente, Milano, Baldini Castoldi Dalai.
Trifon Nicolas, 2005, Les Aroumains : un peuple qui s'en va, suivi de L'aroumain parlé à Metsovo, par Stamatis Beis, Le nomadisme chez les Aroumains, par Thede Khal, La Bussière, Acratie.
Ungureanu George, 2009, Problema Cadrilaterului în contextul relațiilor româno-bulgare (1919-1940), Brăila, Muzeul Brăilei, Editura Istros.
Vâlc, Ştefan, 1998, «Românii uitați. O introducere în chestiunea timoceană», Sud-estul european și contextul european. Buletin (Institutul de Studii Sud-Est Europene), 99-109.
Vallini Cristiana (a cura di), 1996, Minoranze e lingue minoritarie. Atti del Convegno internazionale (Napoli, 1995), a cura di Cristina Vallini, Napoli, Istituto universitario orientale.
Van Boeschoten Riki, 2001, «Usage des langues minoritaires dans les départements de Florina et d'Aridea (Macédoine)», Strates, 10.
Varga Árpád E., 1999, Hungarians in Transylvania between 1870 and 1995, translation by Tamás Sályi, Teleki László Foundation, Budapest, 1999 (titolo originflae : «Erdély magyar népessége 1870–1995 között», Magyar Kisebbség, 3-4, 1998, 331-407).
Varga Árpád E., 2016, Erdély etnikai és felekezeti statisztikája (1850-1992), <http://varga.adatbank.transindex.ro/> (consultato il 25/08/16).
Wace Alan John Bayard, Thompson Maurice Scott, 1914, The Nomads of the Balkans : an account of life and customs among the Vlachs of Northern Pindus, London, Methuen (rist. : New York, Methuen & Co. - Biblo & Tannen, 1972).
Weigand Gustav, 1892, Vlacho-Meglen : eine ethnographisch-philologische Untersuchung, Leipzig, J. A. Barth.
Weigand Gustav, 1895, Die Aromunen : ethnographisch, philologisch, historische Untersuchungen über das Volk der sogenannten Makedo-romanen oder Zinzaren, Leipzig, Johann Ambrosius Barth (Arthur Meiner).
Weinreich Uriel, 1953, Languages in Contact : Findings and Problems,with a preface by André Martinet, New York, [s.n.] (Publications of the Linguistic Circle of New York, 1). Traduzione italiana: Lingue in contatto, a cura di Vincenzo Orioles, con un'introduzione di Giorgio Raimondo Cardona, Torino, UTET.
Wild Beate, 1983, Meglenorumäniscer Sprachatlas, Hamburg, Buske.
Winnifrith Tom J., 1987, The Vlachs : the History of a Balkan People, London, Duckworth (nuova ed. 1995).
Winnifrith Tom J., 1995, Shattered Eagles, Balkan Fragments, London, Duckworth.
Winnifrith Tom J., 2002, «Vlachs», in Clogg 2002b, 112-121.
Zbuchea Gheorghe, 2002, Românii timoceni. Scurtă istorie / Rumuni u Timočkoj krajini. Kratka istorija, Timișoara, Ed. Mirton.
Zbuchea Gheorghe, 2007, «Românii din Valea Timocului și Istria», in Pruteanu-Isăcescu, Ghenghea, 2007, 36-45.